Învăţătura a ajuns să fie perversitate?

Navigam liniştit şi plictisit pe Facebook când o întrebare din Noutăţi îmi tulbură liniştea:

Începe școala, conduita vestimentară o necesitate sau un concept al celor învechiți ?!

Cu ce să încep?
Am purtat uniformă în clasele V – VIII. Uniformă e mult spus, fiind formată doar dintr-un sacou. Nu pot spune că am purtat acel sacou din necesitatea unei conduite şcolare, nici pentru a se uza cât mai mult, ci din obişnuinţă. Aşa s-a optat atunci, aşa aveam aproape toţi (dacă nu chiar toţi) elevii din şcoală. Chiar dacă era de culoare vişinie, era totuşi un semn distinctiv, semn că sunt elev la acea şcoală. Dacă uitam asta, era suficient să mă uit în jur şi îmi aduceam aminte. În primele luni purtam toţi uniformă, mai apoi unii „s-au cam lăsat de meserie”.

Cum văd eu obligativitatea uniformelor în ziua de azi
Între perioada comunistă şi cea de acum există câteva diferenţe. „Câteva – mai multe”, s-ar părea. Am amintit de comunism pentru că se face, încă de multe ori, o asociere între termenii „uniforme” şi „comunişti”.

Primul aspect ar fi cel cu privire la partea financiară. Pentru a avea o uniformă, trebuie să o cumperi mai întâi, nu?
Înainte de ’89 se găseau uniforme în comerţ, chiar la magazinul de la colţ, cum s-ar spune în ziua de azi. Dădeai 12 lei şi aveai uniformă. Erau toate la fel şi nici vorbă de Made in China.
Azi, pentru a avea o uniformă, trebuie contactată o firmă de… uniforme (articole vestimentare), încheiat un contract cu dumnealor. Ei stabilesc un termen în care să vină „la clasă” pentru a discuta despre modelul ales şi pentru a lua măsurile elevilor şi elevelor. Sunt stabilite şi piesele vestimentare, câte buzunare să aibă, dacă le pune şi buzunar pentru prezervative, buzunar pentru smartphone-ul de 7 inci, protecţii anti-viol şi alte chestii.
Mai glumesc, desigur. O glumă proastă sau, mai bine zis, o glumă şi un prost, adică eu.
Apoi se aduce vorba şi despre preţ. Este tot de 12 lei, ca pe timpul lui Ceaşcă, doar că înmulţit cu măcar 20. Unii strâmbă din nas, însă n-ai ce face(!), cum ar fi zis cineva pe care îl cunosc. Doar e obligatoriu! 🙂

Al doilea aspect – ultimul pe care îl iau în discuţie – este cel al obligativităţii. Nu vorbesc de liceele cu profil militar, acolo nu se pune problema uniformelor. Problema lipsei uniformelor, mai corect spus. În schimb, vorbesc de şcolile şi liceele ce „se trezesc” că elevii trebuie să aibă uniforme. Obligatoriu!
Totul devine mai puţin obligatoriu după ce uniformele ajung la elevi.
Şi uite aşa am ajuns la întrebarea ciudată din titlu:

Acest articol poate conţine urme de satiră sau pamflet! Dacă apar manifestări neplăcute, consultaţi un bolnav.