Nu doar ploaia te udă, ci și fulgerul

Nu v-am onorat cu vreun articol în perioada asta, așa că astăzi, în zi de sărbătoare, vă scriu despre cum au reușit fulgerele să-mi ude hainele. Probabil ai învățat la școală că nu doar ploaia poate să te ude până la piele, ci și fulgerele. Sigur-sigur ți s-a spus. Pot să bag mâna în focul pasiunii că ai studiat asta. Diferența dintre ploaie și descărcările electrice nu ți-a spus-o nimeni.

Vineri seara am ieșit de la serviciu la ora 23:59. Asta-i ora la care orice om normal așa ca mine e sigur că nu mai are nimic de făcut în acea zi. La puține minute, în depărtare am observat niște lumini. „Fulgere!”, mi-am zis. Continui să merg și luminile nu par să dea niciun semn de oboseală . „Nu are cum să fie fulgere, așa multe și consecutive. Artificii!” Aș fi vrut să urc mai repede dealul să văd artificiile, căci de acolo nu se observa prea bine ce se întâmplă. Când am mai înaintat și am reușit să ajung într-o zonă cu mai puțini pomi și din ce în ce mai puține case, artificiile mele sau transformat, din nou, în fulgere.

Fulgera destul de departe, însă fiind noapte, spectacolul dat de lumini printre nori nu a reușit să mă impresioneze, ci să mă înfricoșeze. Din cauza asta, am încercat un truc de distragere a atenției. Se spune că ascultatul muzicii cu căștile în ambele urechi face ca vederea să nu mai fie focusată pe ceea ce e în jur. Perfect, zic! Bag căștile în urechi și… proastă decizie. M-am speriat și mai tare atunci când a pornit muzica. Nu mă puteam gândi la altceva, căci fulgera atât de frumos. Nici să mă rog „mărire Ție, zoom Ție” nu-mi ardea și nici n-aș fi vrut să-mi ardă ceva, cu atâtea fulgere în jur.

Ei bine, dacă ploaia începe cu hainele de „pe exterior” până ajunge la tricou & piele, fulgerele încep invers: cu pielea. Piele care, culmea, începe să transpire. Transpirație care nu are miros, așadar nu am ajuns acasă mirosind a transpirație, ci a bacterii.

Ce a fost mai interesant e că atunci când am ajuns aproape de casă, apariția iluminatului stradal a făcut ca să nu mă mai deranjeze fulgerele atât de inofensive care, văzute de pe câmp, erau judecate altfel.