Românul s-a născut fotbalist. La fotbal și la politică ne pricepem toți. Băieții sunt păreriști din tată în fiu, iar fetele trebuie să le suporte și, de cele mai multe ori, să le aprobe. Nici când băieții devin bărbați și fetele devin femei nu se rezolvă nimic. Conflictele rezistă și rezistă. 🙂
Ploaia vine când te aștepți mai puțin. Din senin pot să apară câțiva nori, după ei mai apar câțiva și uite-așa plouă fără să poți face ceva… cumva. Dacă ploaia ține mai multe zile la rând, brazdele de pământ cu iarbă pleacă și ele odată cu mingea. Dacă ploaia lipsește cu desăvârșire mai mult timp, iar nu e bine fiindcă se usucă iarba și devine fân. Tocmai de aceea s-a inventat gazonul artificial.
Cum nu toți joacă fotbal, dar absolut toți vor să aibă condiție fizică excelentă, au apărut sporturi ca tenisul, handbalul sau voleiul. Acestea nu sunt singurele sporturi ce se pot practica pe teren sintetic. Imaginația oamenilor este fascinantă și una-două combină câteva activități sportive existente creând un nou sport. Gazonul sintetic se montează pe beton, piatră sau asfalt. Întreținerea lui este mai simplă decât în cazul gazonului natural, ca dovadă faptul că este întâlnit la scară largă. Gândiți-vă numai câte licee au terenuri de fotbal cu gazon artificial sintetic.
În clasele I – VIII nu am avut teren de fotbal cu gazon de vreun fel. Școala nu avea fonduri pentru așa ceva. Se juca fotbal pe un teren de fotbal betonat, cu garduri înalte peste care reușea să treacă mingea câteodată, ajungând într-o curte. Chiar dacă eu nu jucam fotbal, mi-ar fi plăcut ca terenul să fie verde, nu gri.
După ce am ajuns la liceu, au apărut fondurile și terenul de fotbal de la școală a fost renovat, făcându-și apariția gazonul sintetic. Nu ar fi stat nimeni să spargă betoane pentru a planta iarbă, apoi să ude zilnic pământul până își fac apariția firișoarele de iarbă. Cu sintetic e mai simplu!
Au avut ceva de spus