Când e cald afară, gândul zboară la distracţie în aer liber. Nu toate gândurile pleacă într-acolo, dar măcar unul mai rebel tot îndrăzneşte să spere la zile senine de vară, cu soare şi nu prea multă căldură, zile în care să nu ai nimic de făcut. Deşi acum nu e prea cald afară, un gând de-al meu zboară liber pe aripile imaginaţiei, iar eu îl las. Nu vreau să-i tai aripile, mai ales că-mi vin în minte locuri atât de frumoase.
Se făcea că eram o familie ce tocmai avea timp liber, căci se terminase anul şcolar, iar noi – părinţii – eram în concediu. Din dorinţa evenimentelor perfecte am ales Braşovul. Vacanţa la Braşov se anunţa a fi una pe cinste, căci cazare în Braşov aveam rezervată încă de prin luna mai, iar asta la un hotel de patru stele din Braşov de care am auzit numai şi numai de bine.
Dar nu mai bine vă povestesc cum a fost totul? 🙂
Încotro ne îndreptăm?
Să plecăm cumva în Franța?
Dar mare buget n-avem.
Mi-a spus vecinul ieri mie
Un loc unde a fost și el,
Multă lume azi îl știe –
E complexul cel mai cel.
Nici nu-i atât de departe,
Cu natură pitorească;
Totul este ca la carte –
Când privești, rămâi cam mască.
Așa că am făcut bagajul,
Spre Brașov noi am pornit
Nu ne lipseau anturajul
Și o forță de granit.
O familie frumoasă,
Doi copii frumoși aveam.
Ne-am luat „pa” de la casă
Și la drum încet porneam.
Cu mașina noastră mică
Am ajuns într-un final;
Nu simțeam nici frig, nici frică,
Nu eram pe litoral.
Ce stațiune impresionantă,
Cu stejari împrejmuită,
Situată pe o pantă –
Splendoare neasemuită!
După ce ne-am odihnit,
Ne-am pus stomacul la cale.
Să vă spun ce am servit?
Preparate naturale.
Loc de joacă am găsit,
Iar copiii odihniți,
Pe teren ei au fugit
Și s-au simțit fericiți.
Doi ponei ei au zărit,
Au fugit în goana mare,
Cu iuțime au sărit
Chiar la dânșii în spinare.
În apropiere, iată,
Iaz cu păstrăvi am zărit,
Ne-am luat undițe-ndată
Și-am plecat la pescuit.
Ce de locuri minunate
Noi am vizitat aici,
Și atât de luminate –
Parcă-s mii de licurici.
Seara — grătare încinse
Foc de tabără, măi frate!
Melodii ritmate, aprinse,
Și mâncai pe săturate.
Pe lespezi de piatră albă
Noi am scris o amintire,
Să rămână ca o salbă…
Sau poveste de iubire.
La terasa cea frumoasă
Multă lume mai venea,
Lume simplă, prețioasă,
Și cu drag ea petrecea.
La Prăpastia Lupului
Copiii strigau prea tare,
Dând liber ecoului
Ce venea din depărtare.
O vacanță fericită
La 3 Stejari am petrecut,
O familie împlinită.
S-o luăm de la-nceput?
Articol participant la Spring SuperBlog 2015.
17 strofe…si inca de tip catren in metru medieval post-celtic irlandez de gen seadna (pronuntat shayna) cu alternanta octosilabica caracteristic spaniola si heptasilabica caracteristic italiana, cu rima de tip masculin sub forma ABAB…cu proslavirea activitatii de echitatie celtica pe langa o trinitate de brazi in esenta simbolic dacici…nu poate fi vorba decat de inca o dovada a continuitatii poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic inca de la vremea vestitei prietenii celtico-dacice de dinaintea lui Alexandru-Macedon, trecand si de dificultatile ulterioare ale vremurilor cand au trebuit sa emigreze initial celtii si apoi si dacii adulti care incotro sa-si caute serviciu in UE, lasand pe copiii lor de origine romana in grija unor bunici braconieri oarecum mai slavi insa care aveau totusi o barca, (ca in videoclipul Voltaj pt Eurovision), trecand si prin schimburile culturale si comerciale ulterioare cu ramasitele spaniole si italiene ale fostului Imperiu
Roman de Vest de la vremea lui Stefan cel
Mare (si sfant crestin), plus cu speranta totusi optimista a unor clipe posibil placute chiar si in prezent, dupa cum ne aduce aminte si cantecul din perioada de tranzitie ceva mai recenta de la monarhie
la republica, La Cabana Trei Brazi, (popularizat prin 1946-1948 de trupa Trio
Grigoriu, desi acesta din urma in forma mai degraba hexasilabica de tip dans latino seguidilla)…
Erata: stejari, nu brazi, (in poezia ta), dar tot aia e ca si stejarul pare a fi dacic, nu numai bradul, e doar asa probabil un pom ceva mai scolarizat, probabil apt de studii superioare, ceva de genul asta, nu ca bradul ar avea note mai mici la Bac, dar probabil apartine altor vremuri cand scolarizarea superioara nu era asa de larg raspandita in popor
Fain comentariul tău. Rimei de tip masculin sub formă ABAB îi mai zice şi rimă încrucişată. 🙂