Satul e înfricoşător noaptea

În clasa aⅤ-a terminam cursurile de la şcoală fix la 18:05. Atunci se suna de pauză şi ştiam că trebuie să plec acasă. Pauzele erau de cinci minute. A fost o perioadă când aveam ore până la ora 19 din cauza grevei. Recuperam câte o oră în fiecare zi, iar în loc să am ore de la 12:30 la 18:05, şcoala mă ţinea „în ea” până la şapte seara. În clasa a Ⅵ-a a fost tot cam aşa, dar numai un semestru (din câte îmi amintesc). Asta ca să nu ziceţi că n-am şcoală. 🙂  

La liceu, în clasele a Ⅸ-a şi a Ⅹ-a, programul meu a fost şi mai bine realizat. De la 14 la 19:50.

La ora 20 e noapte deja. Peste o lună de zile va fi noapte de pe la 19. Peste încă o lună va fi noapte de pe la 17, căci mai vine şi ora de iarnă peste noi. Peste unii din noi.

Ieşeam din liceu la ora 20 şi primele 15 minute din timpul necesar parcurgerii distanţei liceu › casă era în regulă. Adică beneficiam de iluminatul stradal. După aceea… gata. Pe întuneric. Nu chiar prin beznă, căci s-au inventat şi pe aici lanternele. Lumina lanternei mă ghida, iar Radio 21 cânta în buzunar. Aşa reuşeam să ajung cu bine acasă în jurul orei 21, fără să trec prin toate temerile posibile şi imposibile. De altfel, satul e înfricoşător noaptea.