Norocos sunt eu pe lume

Suntem la mijlocul lunii martie şi se poate spune că sezonul cadourilor a trecut. Cei ce se ocupă de agricultură pun bani deoparte pentru lucrările de primăvară, alţii se gândesc la concediu şi pun bani la ciorap şi la şosetă, iar ceilalţi îi aduc la copii şi la nevastă.

Poate că sezonul cadourilor a trecut, dar atunci când primeşti un cadou, fie el cât de mic, te simţi fericit. Nu-i important ca valoarea respectivului dar să fie de sute de euro, ci gestul în sine. De aceea suntem oameni şi avem sentimente şi trăiri. Nu contează nici perioada din an, aşa cum nu contează nici perioada din zi. Chiar şi la miezul nopţii dacă mă trezeşti cu un dar, o atenţie, o măslină, vei vedea că nu o să mă supăr. S-ar putea să-ţi mulţumesc dimineaţă, căci pe moment sunt somnoros şi, în principiu, nu mănânc măsline noaptea.

Eu când primesc ceva, chiar şi nesemnificativ, mă simt bine. Când dăruiesc, la fel. Pentru că e o joacă care-mi place. Ce, bărbaţii nu au voie să primească cadouri?

Este adevărat că bărbaţii îşi fac cadouri şi singuri. Nu unii altora, ci la modul egoist. Gadget-urile şi televizoarele sunt doar două exemple. Înainte de Crăciun mi-am făcut cadou o tabletă. Aş fi putut să-i scriu scrisoare lui Moş Crăciun, dar mi-a fost teamă că parchează sania pe acoperiş, sparge acoperişul, apoi rămâne blocat în coşul de fum.

Este la fel de adevărat că bărbaţii îşi doresc să primească cadouri. Cadouri speciale, nu televizoare. Cadouri pentru bărbaţi, nu ciorapi tricotaţi. 🙂 Când cadoul vine de la persoana iubită, care-ţi spune că You are MyMan, parcă nimic nu mai contează şi te gândeşti „băi, da’ norocos sunt eu pe lume!”.

Un astfel de cadou special şi util este portofelul, doar nu poţi ţine cartea de identitate rătăcită printr-un buzunar de la haină sau, mai rău, să stai cu ea în mână. Iar când portofelul e din piele de cea mai bună calitate, parcă ţi-e mai mare dragul să te afişezi prin mall-uri şi să scoţi bani din el. Bine, cu portofelul te afişezi doar când plăteşti, iar cu iubita mai tot timpul. De aceea un portofel poate fi un cadou de tip win-win din care aveţi amândoi de câştigat.

Revenind la mine. Tare-mi place că există magazine online de pe care pot să-mi cumpăr ce vreau. De exemplu, pot să intru pe internet şi să-mi iau un portofel de piele cât ai spune magazin de cadouri. Gata, am şi comandat. De acum nu voi mai ţine banii în pungă. 😀
De asemenea, pot să nu mai ţin nici tableta în pungă şi să-mi iau o husă faină din cadouri business. Sau poate o primesc în dar, că de aia îi zice cadou. Ce-aş mai cânta „Norocos sunt eu pe lume”…

http://m.youtube.com/watch?v=QsNv-W053ok

Şi-acum să vă povestesc ceva. Am fost săptămâna trecută la Mircea, o cunoştinţă a unui unchi de-al meu. Un bărbat mai în vârstă ce a trăit toată viaţa cu Maria, dar a rămas văduv de câteva luni. În fine. Şi, din vorbă în vorbă, i-am cerut să-mi spună mai multe despre avionul pe care-l avea (îl are şi acum) în sufragerie.

Mi-a spus că e o replică a avionului JENNY, un tip de avion ce a fost folosit pe la sfârşitul Primului Război Mondial pentru tururi aeriene ale oraşelor, pentru servicii postale, acrobaţii şi spectacolele de circ.
Când l-am întrebat de unde-l are, nu a vrut să-mi spună, ci s-a întristat. Nu am insistat, gândindu-mă că poate l-a moştenit de la cineva drag… sau poate că l-a furat.
Mi-a spus apoi unchiul că Maria, acum un an, voia să-i facă un cadou soţului său. Cum socrul Mariei fusese pilot, Maria s-a gândit la un cadou mai special. Până la urmă, JENNY a fost cadoul decorativ cumpărat de pe MyMan.ro pentru un om special, Mircea.

Articol participant la Spring SuperBlog 2015.