Sunt Sfintele Sărbători Pascale, prilej de mâncat și băut bine. Până la urma urmei, la asta ne pricepem cel mai bine.
Despre mâncare nu sunt eu cel mai în măsură să vorbesc. Dacă te uiți puțin la mine, ai putea zice că nu știu ce-i aia. Nu sunt cu pantalonii în mână, nemâncat de o săptămână… că mănânc. Iar la pantaloni am curea. Însă nu se vede că mănânc.
Cât despre băutură — să vorbim despre sucuri. Îți amintești sucul la plic, acel praf colorat pe care îl puneai în doi litri de apă? Nu am mai văzut în comerț așa ceva și bănuiesc că nu mai au voie să vândă suc la plic.
Practic, într-un pliculeț de acela puteau pune orice. De la vopsea de ouă, că tot e sezonul, la gândaci pisați mărunt, mărunt. Asta cu gândacii e cazul fericit, căci vorbim de natural. Însă în plicurile alea găseai chimicale, ca la magazinele de construcții. Plus mult zahăr, că zahărul e ieftin și este de unde.
Acum avem suc la 99 de bani sticla de doi litri. E cam aceeași treabă, doar că mai cumperi apa, PET-ul și bulele din apă. Dacă nu ar fi băutură carbogazoasă, ai putea să o bei? Să fie fără bule. La 99 de bani…
Eva Anca a zis
Imi amintesc, dar sa stii ca se mai gaseste si acum. 😉
Adelina a zis
Imi puteti spune unde, va rog? Mi-e asa dor de copilărie..
Vasile Ruscior a zis
Nici eu nu am mai văzut nicăieri.
Cosmin a zis
Imi aduc aminte. Varianta cu sucul de 99 bani de 2L este un fel de suc la plic 2.0
Vasile Ruscior a zis
Cel la plic era versiunea beta. 🙂
Geo a zis
Ce vremuri! Eram tare încântați de sucul acela! Apoi îmi mai aduc aminte de sucul la TEC…
Malin a zis
Mai exista prafuri din alea. Si pe aici prin Spania am vazut. Ma mir uneori ca nu le cumpara aurolacii sa le traga pe nas…