Durerea de cap „îmi mănâncă din RAM”

Nu sunt prieten cu durerea de cap. Nu ştiu cine e. Niciun fel de durere nu mi-e prietenă. Nu ştiu cui îi e. Totuşi mai ştiu câte ceva.

Ştiu că durerea de cap mă face să nu funcţionez la parametrii normali. Bine că mai şi trece. 🙂
Într-una din zile, când veneam acasă de undeva, mă întreabă o tanti cât e ora. Era luni, 27 octombrie, prima luni în care eram „pe ora de iarnă”. Mă durea capul. Mă uit la ceas vreo 10 secunde. Apoi răspund: 11 fără 20. Zici că eram un ratardat de ăla care scrie de 20 de ori pe zi în guestbook-ul lui FeNoMeNo.
Respectiva doamnă îmi zice „Mersi”, iar eu îmi continui drumul. Abia după aceea am „sesizat” că trebuia să spun un „Cu plăcere!” sau „N-aveţi pentru ce.“. Aşa e frumos. Aşa fac de obicei. E de porc să nu spun nimic când mi se mulţumeşte, să plec capul şi să-mi continui drumul cu gropi.

Am funcţionat cu întârziere, însă nu pot da timpul înapoi, chiar dacă aş face asta măcar de vreo 2-3 ori pe lună. Un „plus de memorie RAM” sau o scanare ar fi fost binevenită.

P.S: Cel din poză nu sunt eu. Florin Botoşi ştie asta deja.