Cică e frumos ca atunci când vezi pe cineva că mănâncă să-i urezi Poftă bună! Bine, nu chiar să-i urezi, că nu-i Anul Nou. Să-i zici. Altfel, trei zile şi trei nopţi acea persoană nu va mai avea poftă de mâncare, poftă de băutură şi alte pofte.
Problema ar fi dacă atunci când spui Poftă bună! aştepţi să ţi se răspundă. Poate ţi se va răspunde… cu gura plină sau după ce mâncarea va fi înghiţită. Dacă alegi să faci aceasta urare înainte de masă, e bine. Dacă întârzii, ar fi la fel de bine să te aştepţi la un Mulţumesc! înfundat sau la o înghiţitură sănătoasă şi abia mai apoi mulţumirile care ţi se cuvin, pentru că (nu-i aşa?) nu-i frumos să vorbim cu gura plină de limbă. 🙂
Se practică des asta. Respectul ăsta inutil mi se pare ciudat. Eu mai dau din cap în semn de mulțumire…
"Sa ne fie de bine!"
Stiu un caz in care cineva i-a zis pofta buna unui vecin de-al meu, ala manca niste salata de varza parca, si cand sa-i raspunda i-a ramas o frunza in gat si a ajuns pe la spital aproape sufocat. :)) Deci e periculos sa zici pofta buna. 🙂