Astăzi am văzut un film în distribuţia căruia, printre alţii, era şi Mircea Diaconu. El era chiar în rolul principal, dar nu are importanţă asta. Nici nu am văzut tot filmul, ci cam de pe la jumătatea acţiunii. Nici asta n-are importanţă.
Ceea ce e important este faptul că l-am văzut pe actorul Mircea Diaconu. Acest fapt atât de important m-a făcut să-mi amintesc de europarlamentarul Mircea Diaconu şi campania electorală din 2014.
Anul trecut, în timp ce „trebăluiam” pe afară, se făcea că ascultam Radio România Actualităţi. Fiindcă era campanie electorală, mai auzeam şi chestiile pe care le promiteau unul-altul pentru a mai obţine nişte voturi „de valoare” de la nişte oameni… de valoare. Că toţi promiteau locuri de muncă – nici nu mai are rost să vorbesc. E plin de locuri de muncă create de politicieni. Chiar ieri m-am împiedicat atât de tare de un loc de muncă, de era să-mi rup toate picioarele. Şi pe alea de la masă, şi pe alea de la scaune.
Şi cum ascultam eu „programul electoral”, l-am auzit pe nu-încă-pe-atunci europarlamentarul Mircea Diaconu cum va face el locuri de muncă pentru români şi cum că nu-i suficient să faci locuri de muncă, aşa, oricum. Poţi să dai fiecăruia câte o mătură, îl pui să măture şi gata, toată lumea are loc de muncă. Deci aşa nu, ci locuri de muncă unde să poţi face un lucru bine făcut.
Şi… ce să vezi? Chiar a făcut locuri de muncă bine plătite pentru 13 români. Le-a făcut asistenţi. Un început bun, căci tre’ să fie şi asistente printre ăştia 13. Dacă asistentele sunt plătite ca cele de la Capatos, sigur putem concluziona că europarlamentarul Mircea Diaconu a făcut locuri de muncă pentru români. Pentru treisprezece români. A mai rămas să facă şi la restul de câteva milioane.
Deci daca a consumat doar 3/4… ar trebui sa mai angajeze.
Mie mi-a lasat un gust amar simpla prezenta a lui in Parlamentul Romaniei si intr-un partid politic. A avut si el interese cand a fost director la teatru, e drept si asta, insa actorii erau considerati pana nu demult oameni ce reprezinta elitele societatii.
Am vazut cateva filme de-ale lui, mi-a placut tare mult Filantropica si cum a jucat in el insa cand a inceput sa se angreneze in politica am inteles ce fel de om e si cand au inceput sa-l sustina unii sau altii mi-am dat seama ce fel de om a ajuns.
E pacat ca lacomia a ajuns sa distruga valorile tarii.